Marota mea - lui Marin Sorexu

Rattus Antropomorphicus

E omuletul gastric, intim, pesonal
Pe care-l astept sa-mi spuna daca e bine sau e rau.
El vine si de fiecare data boraste, rade stramb si pleaca.
Caci vede totul clar, aspru, asa cum e,
Pentru ca n-are corectie de dioptrie.
Ce era odata rigid, acum se clatina amorf,
Penele care imi cad, pentru ca mi le-am smuls,
Intra acum prin tot, se scurg, devin acid, ustura si dor.
Nu mai am aer, rasuflu greoi, plamanul mi-e piatra
Sunt gol si rece, racit si livid, o umbra, o aparitie a realitatii de odata.
Mi-am taiat membrele si inima una cate unul, am aruncat bucati din mine
M-am scos la mezat, la licitatie pe nimic,
Nimic mananc si cu gol ma ung, am ochii goi si lacrimile sunt aer
Mi-am cautat fericirea si am gasit nimic.
Sunt mic, mi-e frig, urlu usor, mi-e dor, si hainele ma dor.
Nu ma cunosc, mi-e frica de mine, mi-e sila, am reusit sa ma omor.
Excelez in distrugerea-mi si a tuturor,
am devenit Moartea, distrugatorul de lumi.
Si prima pe lista e lumea mea la care ma uit stramb
cum nu mai am nimic de distrus
Si nimic - posesor mandu ii sunt.
Sunt acelasi, dusmanul meu, nimicitorul de sine si umbra de prieten,
Ne uram reciproc, ne mancam starvurile si dejectiile,
si radem, strambati de nefiinta.
Imi cer pasaport si nu-i pun viza, pentru ca nu ma cunosc,
Imi iau singur bomboanele, si tot eu le mananc mai incolo,
ghemuit si ranjit cainos.
Ma scuip, ma mangai, plang pe sine, adorm singur, ma desumflu
Fara sunet, ca n-aud desi urlu.
Ma inec in pasta, imi pun chinina si fiere in gura, scrasnesc dintii dureros
si mananc smaltul praf.
Ma distilez pana la zero concentratie, fug dar raman in loc,
M-am oparit pe dinauntru, si-mi vad filmul, reluare a reluarii,
Ma hasurez iar si iar dar nu-mi iese desenul,
Caricatura urata isi pipaie blocajul si-l baga in gura si mesteca pietre
Ma inec cu vata, aerul nu-i pentru mine
Am fost molto generosso, mi-am dat nimic si l-am luat cu placere.
Datoriile catre mine nu se prescriu, ma pun la zid si ma condamna,
Ca i-am inecat si pe altii cu mine odata.
Ca ei i-am facut altar si statuie, si tot eu grotesc am dat cu barosul
macar de mi-ar cadea degetele.
Ca sa nu mai gandesc mi-as scoate creierul si l-as suge pana devine pai
Ca inima am scobit-o demult, i-am facut caverne si multe aorte,
si cu toate astea, tot mai inghit sarma ghimpata.
Mi-am dat cu nuantator de vise, dar n-a iesit cum trebuia,
acum, alerg prin cosmar cu cizme de plumb.
Mi-am matrasit suzeta prea devreme
Ma afund mai tare in cochilia calcionoasa de melc, dau sa ma ridic,
dar amplitudinea curbei 4 nu ma lasa
asa ca ma fac mic si stau acolo si astept.
A venit toamna, acopera-mi dracului inima cu ceva
cu o prelata anticondens, cu ghemuri de vata, cu paine muiata in lapte
sau cu falca ta.

S-a spart barlogul utopic si m-a taiat la mana.