9 mar. 2009

Imagine verbala psihic proiectiva sau Ce pacat ca n-am un captor in ochi sau Mirosul care ma urmarea deictic - ontologic.

(later edit: am revenit cu o poza)

incepe cu legenda: (st-dr) soare, copac, femeie rubensiana in cot drept, femeie rubensiana in picioare fumand, mica cocota trendy cu rochitza si palarie, pisica mare urmata de pisica mica, doamna afectata cu rochie si palarie,femeie rubensiana complexa in cot stang, personaj dubios cu joben, parpalac si baston, grupare 7 femei rupestre, zeite ale fertilitatii, discutand in cerc, om pierdut, femeie urata cu tzatze mari care zice "haaa, haaa", fetitza joviala cu rochitza, inca o femeie rubensiano-fertilico-totemica, barbat cu freza scuipand elaborat catre scuipatoare, barbat chel si gras scuipand in aceeasi scuipatoare, barbat ok scuipand si fumand in acelasi timp.

VOI CE PROIECTII MENTALE AVETI?


Party at the Country Club
lumina sorcovei cotidiene



Am luat un taxi ma duc pe strada 11 iunie. Asta vine langa Patriarhie - old bucharest & shit.
Frate, m-am saturat de taximetristii carora le pute infernal gura. Nu e o putoare simpla, e una elaborata, complexa, cvadri-dimensionala, e plastica, are o viata si inteligenta proprii ei, transcede continuumul spatiu-timp in moduri neintelese de om. Sa-i fut in gura. Adica tata, puti puti, dar pe sine nu te simti? O caldura fetida, un miros amplu, doct, te invaluie la fiecare oftat. Un sfat: pastrati conversatiile la minim. Deschideti geamul. Eh, ce zic eu.. degeaba, nu e cale de scapare. E ceva acolo... o infectie generalizata, un cancer stomacal, gastric, o problema intre ileon si duoden, deci la nivelul jejunului, e o paradontoza in faza terminala.. nu stiu ce e. Dar e ceva viu.

O reclama imi atrage atentia, un outdoor, un panou din ala mare, un unipol. Reclama la... mobilier stradal. Adica la bude neo, ca-n Paris, la banci, la totemuri pentru afisaj, etc. Acuma dilema schizofrenica e urmatoarea: cui te adresezi tu, producatorule de mobilier stradal? Adica.. astea ar putea interesa... un primar, o administratie de sector, sau ma rog, pe unul care ar vrea sa-si faca un oras!!?!! Adica, doar n-o sa-mi iau eu, tu, o buda publica, ecologica, un totem de afisaj... pizda ma-sii, n-are sens.

Termin cu treaba pe 11 iunie, termin (oare?) cu mirosul fetid. O iau la picior catre Unirii, e frumos afara. De pe drum: ce industrie e si treaba cu popii, cu religia & shit...! Uite langa mine fieful credintei institutionalizate - Patriarhia. Tot felul de magazinashe - diaconii - vand trusa preotului de campanie, cu cadelnita, cruce, si alte chestii frumoase si folositoare unui popa misionar :) Costa 3600 RON, sau pe acolo. Plm. uite hainutze pentru popi, uite biblii si carti ok pentru ei, legate meserias, incrustate & shit.

Si ma apropii de Unirii. Las in urma case vechi, darapanate, de unde brancovenii care le-au inspirat stilul atat de minunat, au plecat de mult. Si iar am epifania prostului care n-a mai luat Bucurestiul la picior demult: frate, nimic nu s-a schimbat, de fapt. Suntem acelasi targ de secol 18... Avem targoveti, avem curve, avem tigani (duamne cati avem!), avem popi, avem praf si mizerie, avem caini, avem de toate. Strazile s-au pavat da, nu mai avem glie, tarana batuta si podete de lemn. Alea sunt pe Lipscani :)
Ajung in piata Unirii. Ce e aici, e haos, e sorcova. Tarabe peste tarabe, de unde iti poti achizitiona, servit de tzigani urmatoarele obiecte: cercei, bratari, brose, aur si arging 925. Mai multe modele. Sutiene, chilori, tricouri. Pandantive si chestii decorative din lapis lazouli, jad sau sticla obosita. Bratari colorate. Ochelari. Tricouri, bugi, jaca, balonzaid, alendelon, trenci, curea. Pix cu beculetze. Bratara cu Dumnezeu, Iisusi luminosi, Fecioara Maria fosforescenta. Covrigi, patisereala, merdenea. Bile. Si chestii ale caror nume si utilitate nu le cunosc.
Ma afund prin gloata. "Tine-te de geanta!" zice una. Ma afund in burta orasului. Mosul ala din Cismigiu canta acum la vioara in gura metroului.
Buticul la care gasim dulciuri, tic tac, pixuri, cd-uri, presa, carte, suc si stixuri, are si dresuri. Pe o pancarta mare, confectionata manual, cu tot felul de fonturi, disting clar: AVEM DRESURI.
"Cartelele se vand la casa" ma intampina o alta inscriptie pusa in geamul borcanului in care o functioanra Metrorex (tinerica) o ardea, aparent, de pomana.
Pe peron, haos, ma ia valul. Vine un "copil de la casa de copii care n-are bani" si plm, a se citi pe ton miorlait. N-am, ii fac semn si scriu in Moleskine, caut sa retin elementele astea care mi-au starnit curiozitatea, once again.
La urcarea in metrou, o baba ma fixeaza cu ochii blanzi. Ma panicheaza, pt ca seamana absurd de tare cu matusa Marioara, femeie buna, dar mai tanara. Baba de aici adica, nu Marioara, care e mai batrana.
In metrou se urca un tatic tzigan, pantofi lac ascutiti, bluza de treling galbena, sapca kaki, o chestie agatata la gat, de care spanzura un pix. E haios, e ok. E cu pustiu lui - Max. Vorbeste tare cu copilul. Sunt ok amandoi, sunt pe fun. El ii da sfaturi tare, spre amuzamentul celor din jur."Unde e dreapta Max?" pustiul arata o directie, zambind pierdut la ta-su. "Nu e acolo. Unde e?" "Nu stiu" zice pustiu. "Cel mai bun raspuns!" zice tata. "Daca nu stii, de ce nu il intrebi pe tata: tati, unde e dreapta? Ia intreaba!" pustiul se conformeaza: "Tati, unde e dreapta?" Tatal multumit, ii arata lui Max. L-a mai invatat ceva. Si l-a invatat si sa spuna "Multumesc lui tanti care ti-a dat locul". Rad amandoi, si lumea zambeste. Sunt complici, tatal si fiul, prieteni. Sunt ok. O sa fie ok, amandoi, si relatia lor la fel. Un tigan ok, si fi-su ok. Mici si ok, dar ok. Cred ca sunt fericiti. Nu stiu exact de ce imi dau un sentiment cald si bun, de o-sa-fie-totul-bine.
In fata mea, cu spatele la ine, un tip are o sapca in felii multicolore, cu o elice in motz si cu un ursuletz. E o gluma, un gag. Nu ma mai surprinde, e o pata optica in sorcova generala.
In stanga, un tip foarte alb la fatza, cu ochii mari si sprancene unite, se uita pierdut totusi freaky, razbunator, fixist si atent. Profil dominat mandibular, cavitati oculare adanci, reminiscente neanderthaliene. Atarna de o tipa uratica, alba ca el, si o freaca pe spate usor, desi cam rapid. Si zice tare "Pe astia i-as omori! ...I-as omori!" Nu stiu cine sunt astia, dar dupa postura, privire si culoarea pielii, am dedus ca baga vena masiv. Cred ca si ea, dar acuma el era mai tare in high decat ea. Ea il cenzureaza subtil, el o mangaie pe spate. O mangaie digital, falangar, o mangaie mic si sincopat, sacadat. Exista dragoste si la nivelul asta.
De pe un scaun, niste ochi albastri si frumosi se uita pierdut.
Spre final, deja ma apropiam de Grozavesti, un mosh cu traheoctomie vorbea la telefonul sau rosu, dat pe speaker, ca el sa auda, netinandu-l la gura ci in dreptul gaurii dibac instalate in gat, in urma unei proceduri corecte, care pare-se, ajuta. Vorbea pe acolo, si auzea in speaker, el si toti ceilalti: "Multumesc, multumesc mult domnishoara..." gajaia mosul traheoctomic, digital.

Unde sunt? Ce fac, ce se intampla? Sunt intr-o masina de spalat sorcove. Nu inteleg nimic, mai nimic. Ce-ar intelege un occidental aterizat din gresala sa curioasa, in buricul Targului de secol 21 - Bucharesti?

O sa ma uit in B24FUN cand e urmatorul balci. Si unde. E fun. Sunt pe pozitiv, oricum.

Vreau sa fac o harta (tiparita, online si cu modul GPS) a shaormeriilor si budelor publice din bucuresti.

Revin si cu o poza la postul asta, promit, ca sa nu ma dezmint.

3 comentarii:

  1. O pata optica. Acest vacarm, monografie a urbanului, a fost minutios consemnat intr-un Moleskine, apoi prelucrat cu dibacie si har de Sasha, spre deliciul omului.
    Ce-mi mai place cum miroase dimineata!

    RăspundețiȘtergere
  2. sa se consemneze in legenda: pana de columb (in dreapta cocotei)si ponei cu 2 picioare (in stanga ei). dupa ponei, un extraterestru citeste stand pe burta

    doamna afectata nu poate fi decat o doamna-furnica cu o antena rimelata (cealalta i-a fost extirpata din cauze ce nu fac obiectul acestui post)si ochelari de soare (ochi de musca)

    sub ea pluteste serafic fantoma unui caine (posibil mult-invocatul caine fara maini despre care inca nu m-am lamurit daca a existat in benzi desenate sau doar in capul meu)

    personajul dubios cu joben este, in week-end, un preot malefic. cu ajutorul incantatiilor din cartea neagra, cumparata de pe ebay, incearca sa le transforme pe duduile care danseaza lasciv langa el in bilete castigatoare la loto.

    femeia care rade grotesc e de buna seama un hermafrodit. iar individul care fumeaza si fluiera (in loc de 'scuipa') nu poti fi decat tu. (asta daca nu te-ai lasat de fumat) :)

    RăspundețiȘtergere
  3. O proiectie aberanta sau greseala de tipar:
    Barbatul din coltul din dreapta jos are figura tipului care tocmai a aflat ca libertatea seamana cu zacusca din camara unui om care nu a stat niciodata la camin si care nu are niciun gust…insa explicatiile nu i-au ajuns si s-a intors la un numar cu vicii. El tocmai a aflat ca fumurile lasa cicatrici si se gandeste in sinea lui “Ma imbat frate, viata e de cacat!”
    Ceilalti doi, prieteni buni, cam trag la masea (masea, ba perversilor), ca doar la mahmureala pot sa scuipe idei geniale… in ciaunul cu idei Krtze.
    In coltul din dreapta sus e o schita delicata si tulburatoare a unei tinere cu un zmabet pe jumatate pervers pe jumatate prostesc , care uraste gandacii, mai ales pe cei care se furiseaza in patura ei, cu care imparte totul si care apoi o musca de cur asa tare ca sare ca “arsa”.
    Prezenta de langa ea are o reactie cvasihomosexuala la ideea unei prietenii intre o femeie si un barbat. In urma unei scurte psihanalize cu ceea ce apare vizibil ca fiind cel mai solicitat organ al omului contemporam, creatura ajunge la concluzia hilara ca prietenii se impart in doua categorii: aia care te fac (a nu se citi cum se scrie) si aia de care habar nu ai ca exista pana nu dai de dracu.
    Ii insoteste o femeie atat de grasa incat nu incape in gandurile mele.
    Langa ea, o gasca de gagici pytice pregatesc un ritual de purificare in vederea montarii oracolului di Delphi, prin dansuri din buric. Undeva , marginalizata o femeie careia ii e frica de rusine.
    Domnul sobru in tehnica de interpretare a sensului incert, care printr-o conjunctura ciudata s-a trezit sprijinindu-se intr-un joben si purtand pe cap un baston, este imaginea suprarealista a unui stimabil caruia i-ar placea sa-si verse toata nesiguranta si necurajul in patul cuiva.aiciacutot.
    Doamna de Langa (prietena cu doamna de Cupa) ii sopteste la ureche ca nu cauta sa il seduca. Ca vrea sa fie prieteni nu iubiti.Iubeste. Un altul.Nu obositi? :) Sub ea, fumuri reies din promptitudinea cu care isi enumera principiile de viata.
    In jur pisiceala mare.
    Dintr-o tigara, o doamna traieste intr-o coerenta pe care sau am pierdut-o la un momentdat sau nu am avut-o niciodata.
    Un soare cu dinti rade cu gura pana la urechi de omul care isi confunda sotia cu o palarie
    Domnisoara cu palarie este o sfanta care imprastie sexualitate in orice miscare a firului de par, e o sfanta schizofrenica , profund indignata pentru ca tocmai a invatat ca iubire=sex.Ba pardon, chiar ca sexul e iubire! Si ca oricum la cat de absurda e , fie fumezi o tigara (dupa) sau sa scrii te iubesc ,e tot aia la noi.

    RăspundețiȘtergere

zi, da oricum nu ma intereseaza.