Azimutul spart

Despre dimensiunea nebanuita a gandirii.
De fiecare data cand ma simt intunecat si apasat, ma anim de indata ce imi dau seama ca, din fericire, nu exista (inca) o Politie a Gandirii. Mai mare libertate nu pot vedea decat aceea de a te retrage in sine, in reduta ta, ultima speranta a fiintei, si a-ti spune tot. Tot. Ma uluieste si ma copleseste atata libertate pura, atata neingradire, atata intimitate. In tine poti face, spune, gandi, visa, inchipui orice, oricat, oricum, oriunde. Aici te gasesti in imposibilitatea de a minti.
Cateodata ma trezesc in stari de transa si port cele mai complexe si interminabile dialoguri interioare din care mi-e nu arareori greu sa ma desprind. E echivalentul unei existente paralele care ma inspaimanta cateodata, friaznd patologii psihotice, schizofrenice si autiste.

Cu referire la actul visarii.
Visez extrem de mult. Banuiesc o patologie. Cand visul se prelungeste pana in momentul trezirii, el aduce in starea vigila, de veghe, elemente de transa, ale unei lumi neconcrete, impalpabile. Sunt momente in care tragi dupa tine ramasite ale unei alte lumi, ale altor planuri de existenta. Avem aici de-a face, in opinia mea, cu cea mai apropiata experienta a unui portal intradimensional. Nu iti dai seama exact de ce se petrece, esti treaz insa miscarile sunt mecanice, tu esti in continuare in lumea visului de care inca nu te-ai desprins. Atunci analizezi, iti amintesti, continui visul - este momentul cel mai potrivit pentru ca, la fel de mecanic, prin procedeul dicteului automat, sa notezi visele unei nopti. Momentul asta dispare extrem de rapid si trebuie exploatat - trebuie sa te bucuri de caldura si mrejele transei pseudo-vigile pe care o experimentezi.
Ma intreb daca cei care viseaza extrem de mult si elaborat, episodic, peste 3-4 vise pe noapte, cu siguranta viselor multiple, seara de seara, cu decorporalizari narator-observator-actor-personaj, cu forme, culori, texturi, senzatii olfactive, tactile, sinestezii, personaje, locuri, intrigi elaborate etc. - ma intreb daca sunt entitati destinate iluminarii sau daca sunt spirite, entitati, energii ale caror loc nu este aici, ci in alte lumi, realitati paralele sau alte planuri ale existentei. Si de ce se zbat ele, ce cauta?
Dincolo de interpretarea viselor a lui Freud, perspectiva psiho-somatica, pragmatico-tehnica, sunt interesat de aspectul ezoteric, spiritual al visatorului. Este prezent in acesta un plan superior al existentei? Visand ai posibilitatea de a accesa informatii apriorice cunoasterii, atavice, transcedentale? Este visatorul pe lista celor inscrisi, selectionati pentru o alta etapa de evolutie spirituala, energetica, inspre iluminare sau este doar etapa care urmeaza acum, care succeda o existenta trecuta de spirit pur si iluminat, de entitate si energie superioara?

Veti auzi candva de un titlu nou - Omul care a ales visul.
Desigur, Nomenclatorul de Vise, updatat continuu, este aici.

Offtopic.
- ma irita groaznic aia care traiesc, se exprima si se definesc prin altii. "Il cunosc pe cutare, care face cutare, ce misto e cutare, eu il stiu pe cutare...!" Ma cam cac in ei.
- exista unii indivizi care au o figura total neinteresanta, perfect plata. Fizionomia lor, intreaga topografie a fetei nu spune absolut nimic. Nu pentru faptul voit de a masca sau a disimula emotii, ci dintr-o incapacitate genetica a expresiei. Nu sunt nici frumosi, nici urati, nici voiosi, nici vioi, nici posomorati, nici tristi, sunt doar nicicum. Anosti. Nici macar banali, nici reci, nici nimic. Doar sunt, si agaseaza si mai ales plictisesc prin nimicnicia afisata. Te trezesti iritat si nervos de plictiseala si dezinteres - nu e nimic acolo care sa-ti suscite cea mai mica farama de atentie.
- parintii care si-au trimis fetele la studii in starinatate si afirma ca nu s-au gandit nicio clipa: "Lasa mama ca si-o gasi si ea un baiat cumsecade ca sa ramana la el acolo" - mananca cacat.

Si in fine, cateva chestii noi pentru proiectul Mixed & Rearranged, care o sa apara si pe site la un moment dat cand o fi (mai) gata.